Te văd, copila mea, atât de tăcută... Începi să laşi în urmă tot ce e uman. Te văd şi cunosc durerea mută din spatele tăcerii tale. Ochii tăi sunt tot mai reci şi totul urlă în tine... Sunt aici, copila mea! Cad în genunchi în faţa magiei fiinţei tale. Nu merit să fiu protectorul tău. Mă simt neputincios când nu pot să- ţi alin durerea. În noaptea asta braţele mele vor fi patul tău. Palmele mele îţi vor ascunde lacrimile. Suferinţa e dată celor puternici, copila mea. Nu- ţi fie teamă să o arăţi. Nu, în faţa mea. Sunt aici. Nu pot fi în locul tău, dar pot să- ţi fiu alături. Sunt aici, copila mea...